După papirusul lui Gal Urbarra Babbar, scribul zeilor și al oamenilor,

descoperit într-o veche așezare galică, pe malul Eridanului,

în anul 32017 de la Potop.

1. Aflând ce s-a întâmplat, Marduk îl chemă pe fiul său, Nabu: „Anu ți-a promis că oamenii nu vor pieri din pricina tainelor ce le-au fost descoperite, ci numai Veghetorii vor fi pedepsiți? Ei, bine, te-a înșelat. Iată planul zeilor celești pentru Pământ, cărora le-ai oferit fidelitatea ta”.
2. Pe o mare de sticlă, asemenea cu cristalul, îi arătă viitorul. Nabu văzu prăpăd pe Pământ, întors pe dos cu tot cu locuitorii săi, cerul care se prăbuși pe el, munții agățați deasupra munților, colinele scufundate în coline, copacii rupți și aruncați într-o mare genune și oameni îngroziți, care fugeau în toate părțile, încercând să scape de urgie. Iar la urmă un potop care se revărsă pe întregul Pământ, distrugând toată suflarea.
3. Profund dezamăgit de împăratul ceresc, care plănuia să distrugă oamenii pe care el încerca să îi salveze, Nabu se hotărî să își ajute tatăl. Marduk îl trimise să le ducă oamenilor religia, inventată de Enki pentru a-și asigura sprijinul muritorilor. Nabu deveni primul preot al Pământului, mâna dreaptă, mesagerul, scribul și moștenitorul lui Marduk, care îl înscăuna în cetatea Sippar, noua capitală a lumii.
4. Apoi, Marduk porni să își salveze tatăl, către vârful Omu din munții ce înconjurau Grădina Edenului. Când decolă cu Discul Înaripat, aparatul său de zbor, pământul se cutremură, norii se împrăștiară iar apele se tulburară. În urma sa, un imens nor de pulbere acoperea câmpiile.
5. Pe vârful Omu el ajunse, rupse lanțurile de pe columna ce atingea cerul, își luă tatăl în Discul Înaripat și îl duse în casa subpământeană a lui Enki. Acolo îi convocă pe mai marii zeilor Igigi și le spuse că el, Marduk, este fiul și moștenitorul zeului înțelepciunii, adevăratul conducător al Pământului. Și că el, Marduk, îi va conduce pe Igigi, semizei și oameni într-un nou război împotriva zeilor Anunna, pentru a recupera tronul planetei.
6. Iar ei i se închinară lui Enki, fiindcă i-a dat lui Marduk stăpânirea. Și i s-au închinat mărețului Marduk zicând: „Cine este asemenea lui și cine poate să se lupte cu el?”
7. Întors la suprafața pământului, Marduk convocă Consiliul Zeilor. Toți marii Anunnaki, celești și pământeni, se strânseră la cererea lui. Anu conducea adunarea, la dreapta lui se afla Enlil și fiul acestuia, Ninurta, lângă el. În stânga împăratului celest stătea zeița Ninhursag, la stânga ei șezând Iștar, marea prințesă a Pământului. (mai mult…)

După papirusul lui Gal Urbarra Babbar, scribul zeilor și al oamenilor,

descoperit într-o veche așezare galică, pe malul Eridanului,

în anul 32017 de la Potop.

1. Văzând că oamenii lui și ai lui Ninhursag au oprit revolta zeilor Igigi, Enki ceru să fie lăsat să umble pe Pământ și să i se dea un teritoriu. Astfel, măritul Anu, împăratul ceresc, fu nevoit să împartă Pământul în două. Partea de miazăzi a planetei îi reveni lui Enlil, iar partea de miazănoapte lui Enki.
2. Nemulțumit de împărțire, Enlil părăsi Pământul și se întoarse acasă, în lumea eonilor. Împăratul nu avu de ales decât să-i lase zeului înțelepciunii planeta spre administrare, iar pe Igigi să-i însărcineze cu supravegherea oamenilor. Astfel, aceștia ajunseră paznicii închisorii Sophiei, care nu lasă omenirea să părăsească Pământul.
3. Rămas nesupravegheat, al planetei stăpân, Enki își continuă experimentele, încercând să creeze supraoameni care să-i formeze armata. Când începură a se înmulți oamenii pe pământ și li se născură fiice, Igigi își aleseră dintre ele soții, care pe cine a voit, la ordinul stăpânului lor, Enki: „Veniți să ne alegem femei dintre oameni și să avem copii cu ele!”.
4. Toți își luară neveste și începură să se împreuneze cu ele și să trăiască cu ele. Iar ele rămaseră grele. În vremea aceea, de când Igigi începuseră a intra la fiicele oamenilor și acestea începuseră a le naște fii, se iviră pe Pământ semizeii, vestiții viteji din vechime. Multe fapte de vitejie făcură copiii zeilor.
5. Enki nu uitase însă cel mai arzător vis al său, acela de a avea un moștenitor cu sora sa geamănă. Un băiat care să-i recupereze tronul Pământului, care să-i conducă armata într-un nou război împotriva celeștilor Anunna. Un băiat după chipul și asemănarea sa.
6. Așa că merse plin de furie în palatul lui Enlil, unde o însămânță pe Ninhursag. În laborator făcuse el amestecul pe care i-l implantă ei în pântec, pentru a fi sigur că un fiu i se va naște. Nu orice fiu, ci o clonă a lui.
7. După nouă luni, la naștere moașele sosiră. În brațe luară copilul și-l puseră pe genunchii lui Enki. Îndată-ncepu el să dezmierde pruncul, fiind gata să-i dea un nume. Enki își zise atunci în sinea lui: „Ce nume oare-i voi alege acestui prunc pe care mi l-a dat zeița-mamă? Marduk să se cheme! Să crească pân-la ceruri și s-ajungă stăpân peste lumea eonilor! Lovească-l pe Enlil, să mi-l fărâmițeze ca pe o pleavă și să-l zdrobească sub călcâi ca pe o furnică! Să-l frângă ca pe o trestie uscată, să împrăștie zeii din ceruri ca pe păsări și să-i zdrobească pe toți, ca pe un taler gol!”. (mai mult…)